la-Ramnicu Sarat.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii ramnicenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Casa Municipală de Cultură "Florica Cristoforeanu"  

Primăria R. Sărat

 

După ce Râmnicul devine capitala județului omonim (1862), viața culturală ia amploare. Înainte, aceasta doar pâlpâia într-o urbe prafuită de la margine de țară, unde câțiva boieri, printre care Bagdații, Toplicenii, Datculeștii, Deduleștii, întrețineau vie flacăra culturii locale și regionale. 

Stimularea vietii spirituale locale s-a datorat inițiativei unor intelectuali valoroși, mulți dintre ei școliti în apus. Primari ca Toma Bagdat, Iosef Oroveanu, Pavel Robescu, Octaviu Blasianu, Vasile Cristoforeanu, Sava Gherghiceanu, Constantin Lupescu, Vespasian Pella, Nicu Protopopescu, Nicolae Dicescu, au încurajat astfel de inițiative. Dintre societățile și cercurile culturale s-a detașat Liga Culturală, secția Râmnicu Sărat, înființată în vara anului 1892. 

Un Ateneu cultural se naște la Râmnic în 1893, „cu scopul de a începe o oarecare mișcare culturală de care până acum suntem aproape lipsiți" („Gazeta săteanului", X, Nr. 18, octombrie 1893). Din inițiativa acestui organism cultural, în localul gimnaziului (azi Colegiul „Al. Vlahuță") au conferențiat profesorii: Ion Mihalcea, Lascăr Veniamin, Al. Fara; medicii: G. Dobreanu și Val Negulescu; avocatul Sava Gherghiceanu etc. Conferințele aveau loc duminica în sala de festivități a gimnaziului. 

În 1925, Liga Culturală era condusă de Iosif T. Oroveanu, avea aproape 250 de membri activi și un imobil pentru cele două săli care adăposteau biblioteca și muzeul „care deja a început să ia ființă". 

La 27 octombrie 1935 s-a inaugurat „Casa Culturală", „primul așezământ cultural din Râmnicu Sărat". A fost inaugurată totodată biblioteca care, „adunând un însemnat număr de volume, le ține la dispoziția publicului cititor".

Casei Culturale i se acordă personalitate juridică la 26 iunie 1936, potrivit statutelor propunându-și „să întrețină și să dezvolte curentul cultural, contribuind în mai mare masură la culturalizarea locuitorilor din orașul și județul Râmnicu Sărat, cultivarea sentimentului național, educarea femeilor pentru a deveni bune gospodine și mame, ridicarea morală a locuitorilor, dezvoltarea gustului pentru citit, dezvoltarea fizică a populației prin educația sportivă, ajutorarea elevilor silitori lipsiți de mijloace, salvarea de la distrugere a monumentelor istorice, stimularea înclinațiilor artistice, întreținerea în rândul populației a tradițiilor și datinilor strămoșești".

 

Ca mijloace de realizare a acestor obiective, se preconiza: înființarea unei biblioteci, editarea de publicații, înființarea unui ateneu popular, care să organizeze conferințe, șezători culturale „cu producțiuni muzicale și literare", organizarea de expoziții, înființarea unui muzeu etnografic în colaborare cu societăți și cercuri culturale din județ, dar și sprijinirea manifestărilor culturale care se organizau etc.

Casa Culturală era organizată pe patru secții: muzeu, bibliotecă, sportivă - turistică și ateneu popular. 

La 25 martie 1939 aceasta devine Căminul Cultural Orașenesc „Constantin Brâncoveanu", condus de profesorul Ion Săndulescu, primarul orasului, ca președinte. Director era Nicolae Dicescu, Virgil Bârzea, bibliotecar; Victor Dimitriu, dr. C. Ionescu, Stelian Cucu, membri. Funcționa pe Strada Carol Nr. 33. Va fi reorganizat în februarie 1948 și trecut în subordinea Consiliului Local al Sindicatelor, în conducere (director, Petre Lichiardopol) fiind cooptați și reprezentanți ai sindicatelor, A.F.D.R., A.R.L.U.S., U.T.M. si ai P.M.R. (Petre Rafa și Nathan Schwartz).

În 1952 ia ființă Casa Raionala de Cultur㠄Iosif Ranghet" (comunist de origine maghiară, mort în același an). Aceasta înlocuia Ateneul Popular de pe Strada Suvorov (azi Victoriei) și avea sediul în Casa Renea, având ca director pe Mircea Stefănescu.

În septembrie 1959 se inaugurează localul Casei de Cultură. Ridicat pe tot parcursul „obsedantului deceniu" (anii '50), imobilul de la intersecția străzilor Amurgului și Tudor Vladimirescu reflecta influența arhitecturii sovietice din acea perioadă.

După Al Doilea Război Mondial, „lumina venea de la răsărit", iar repertoriul arhitectural oficial avea să se schimbe.

Astfel, clădirea în maniera autohtonă a Teatrului Comunal din grădina publică avea sa dispară din geografia orașului, timp în care, folosindu-se chiar cărămizile rezultate în urma demolării teatrului, se edifica noua construcție a Casei de Cultură.

Noul stil nu era rodul unei evoluții organice, ca în cazul curentului neoromânesc, ci a fost adoptat ca o componentă a noii ideologii socialiste. Realism - socialismul, un concept artistic dezvoltat în Uniunea Sovietică, își reclama originile clasice, dar scopul lui nu era acela de a crea o artă accesibila maselor ci, mai degrabă, o reacție la adresa arhitecturii occidentale (modernă, cubistă, internatională) considerată inaccesibilă maselor.

Curentul se dorea a fi o reflectare a gustului tradițional amestecat cu elemente antice, fapt reflectat de lozinca la modă atunci: „Sa învățăm de la clasici!".  De altfel, trecătorul atent observa frontonul clasic – motivul triunghiular lipsit de ornamente care încoronează fațada. 

În prezent, Casa de Cultură poartă numele sopranei Florica Cristoforeanu, născută la Râmnic în luna lui florar a anului 1886. 

Pe scena Casei de Cultură, râmnicenii au putut aplauda operele „Traviata",  „Contesa Maritza", opereta „Secretul lui Marko Polo", oferite de teatrele bucureștene de profil.

Alt eveniment de excepție a fost spectacolul oferit de corul Filarmonicii „George Enescu", sub egida Ateneului Român.

Matincă Costea, omul care cunoaște ca nimeni altul istoria Casei de Cultură, își amintește că această instituție a trăit ani de glorie.

Spune acest lucru gândindu-se la prezența pe scenă a violoniștilor Ion Voicu și Ștefan Ruha, ori a pianistului Gaston Ursu.

Au cântat pentru publicul râmnicean: Ion Dacian, Lucia Roik, Arta Florescu, Lela Cincu. Au jucat: Amza Pellea, Radu Beligan, Marin Moraru, Dem Radulescu, Stela Popescu, Nicolae Gărdescu, Alexandru Arșinel, Vasilica Tastaman, Rodica Popescu, Tudor Gheorghe, Grigore Vasiliu-Birlic, Draga Olteanu-Matei, Margareta Pogonat, Jean Constantin, Puiu Călinescu, Horia Șerbănescu, Florin Piersic s.a.

Dintre piesele jucate pe scena Casei de Cultură, acelasi Matincă Costea amintește: „Suflete tari", „Gaițele", „Omul care a văzut moartea", „Hamlet", „Othelo", „Intrigă și iubire", „Fata fără zestre", „Siciliana", „D-ale carnavalului", „Titanic vals", „Escu", „Năpasta", „Oameni și șoareci", „David Cooperfield", „Mincinosul", „Slugă la doi stăpâni", „Școala nevestelor", „Avarul", „Nora", „Dator fără voie". 

În afara trupelor din capitală, poposeau la Râmnic teatrele dramatice din Constanța, Brașov, Botoșani, Iași, Sibiu, Galați, Brăila, Ploiești, Baia Mare, Oradea, Craiova, Bârlad, Petroșani, Bacău, precum și ansamblurile de estradă din București, Ploiești, Constanța, Galați, Deva, Pitesti, singurele existente pe atunci în țară.

Iată câteva titluri: „Să petrecem împreună astă - seară" (Ploiești), „Și-am încălecat pe-o șa", „Cu cântecul în buzunar", „Vitamina M muzica" (București), „Șarjele revistei", „Pe treptele revistei" (Deva), „Spune unde te pitești" (Pitești), „Orașul de la Dunăre" (Galați), „La mare și la mai mare" (Constanța). La Casa de Cultură au conferențiat de-a lungul vremii personalități ca Zoe Dumitrescu - Bușulenga, Augustin Z. N. Pop, Constanța Crăciun.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014